Vizită de studiu al specializării silvicultură în județul Maramureș – întâlnirea teoriei și practicii pe teren

Studenții specializării silvicultură ale Universității Sapientia, Facultatea din Sfântu Gheorghe au participat și în acest an la o vizită de studiu, în perioada 13-17 iulie 2026. De data aceasta, destinația vizitei a fost partea de nord-vest a României, județul Maramureș. Un total de 45 de studenți au fost însoțiți de două cadre didactice: dr. Attila Farkas și dr. Gábor Molnár. Distanța totală parcursă în cele cinci zile a fost de 1350 km.

Elementul central al vizitei de studiu din acest an a fost, gestionarea pădurilor din zona de munte, în special aspectele legate de pădurile de molid, precum și provocările legate de gestionarea pădurilor de gorun și fag. Scopul este ca studenții să cunoască direct provocările gestionării ecosistemelor forestiere și să obțină o perspectivă asupra caracteristicilor locale ale exploatării pădurilor, precum și asupra aspectelor practice ale gestionării pădurilor.

Particularitatea vizitei de studiu din acest an constă în faptul că, pe întreaga durată a șederii în județul Maramureș, organizarea programelor profesionale a fost asigurată de un singur partener, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin intermediul Direcției Silvice Baia Mare.

Prima zi – Creșterea intensivă a păstrăvului și horticultura ornamentală

Prima oprire a vizitei a fost la crescătoria de păstrăvi din Câmpul Cetății, județul Mureș, care se remarcă prin faptul că este una dintre crescătoriile de păstrăvi cu cea mai îndelungată tradiție de pe teritoriul României și unde se pot studia, într-un singur loc, atât tehnologia tradițională, cât și tehnologia mai intensivă de recirculare. Studenții noștri au avut ocazia să cunoască întregul proces de creștere a peștilor proveniți din reproducerea efectivelor locale, dar și procesul de producție bazat pe icre fertilizate achiziționate din străinătate. Aici nu se practică creșterea peștilor de repopulare, ci se cresc exclusiv păstrăvi curcubeu, care sunt comercializați ca pește de consum.

Apoi, tot în Câmpul Cetății, am vizitat pepiniera de plante ornamentale ale firmei Pinus Garden, situată în vecinătatea păstrăvăriei. Marea majoritate a plantelor lemnoase comercializate aici sunt variante horticole ale unor specii bine-cunoscute – uneori specii de bază în ecosisteme forestiere tipice –, ale căror cerințe ecologice nu se deosebesc semnificativ de cele ale speciilor de bază, doar că importanța lor decorativă este mai accentuată.

După oprirea la Câmpul Cetății, nu au mai urmat alte opriri cu caracter de specialitate, iar chiar și așa destinația primei zile, Sighetu Marmației, a fost atinsă abia spre sfârșitul după-amiezii.

Ziua a doua – Arboretele autohtone și din specii exotice în contextul schimbărilor climatice

Programul celei de-a doua zile a vizitei de studiu s-a desfășurat în zona protejată Pădurea Ronișoara, în rezervația naturală de larice de la Coștiui, precum și într-o pădure de Duglas.

Gazda profesională a fost Ocolul Silvic Sighet.

Pădurea Ronișoara a fost declarată zonă protejată în scopul conservării unei populații de gorun de mare importanță, însă protecția interpretată în mod strict nu oferă instrumente pentru gestionarea pădurii. Schimbările climatice înregistrate favorizează specia fag, care crește în amestec cu gorunul, astfel încât arealul fagului se extinde, iar cel al gorunului se restrânge. Una dintre provocările majore ale silviculturii este găsirea unei modalități de a conserva, într-o arie naturală protejată, compoziția naturală pe specii ale ecosistemului forestier care constituie obiectivul protecției.

Rezervația naturală de larice vizitat are o suprafață de doar 0,7 ha și a fost înființată în 1910, însă parametrii arborilor care alcătuiesc arboretul sunt impresionanți. Arborii cu o înălțimi medii de 45 m și diametre la înălțimea pieptului de 80 cm reflectă caracterul de bonitate excepțional al stațiunii forestiere pentru larice.

La nivel național, silvicultorii au realizat în numeroase locații împăduriri experimentale cu specii de arbori exotici. Studenții noștri au vizitat și o astfel de plantație de Duglas, amplasată tot în apropierea localității Coștiui. Caracteristica distinctivă a acestei plantații de Douglas, pe lângă dimensiunile similare cu cele ale arboretelor de larice menționate mai sus, este prezența unui semințiș viabil sub coronamentul arborilor mari. Acest lucru indică faptul că stațiunea forestieră corespunde cerințelor ecologice ale Duglasului.

Însoțirea pe tot parcursul zilei a fost asigurată de inginerul silvic Péter Bácsa. Mulțumim pentru informațiile practice valoroase, pentru răspunsurile la întrebări și pentru ospitalitate!

A treia zi – Pădurile Seculare de la Strâmbu Băiuț

Tema celei de-a treia zile a vizitei de studiu a fost reprezentată de Pădurile Seculare de la Strâmbu Băiuț și de pepiniera forestieră de la Măgura.

În pădurile seculare, care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO, se poate studia evoluția unui ecosistem din care nu lipsește niciun element. Procesele naturale își urmează cursul, fiecare arbore având posibilitatea de a ajunge la limitele sale fiziologice, transformându-se mai întâi în lemn mort în picioare, apoi în lemn mort la pământ. Eliminarea arborilor de dimensiuni mari permite generațiilor următoare să ocupe spațiul eliberat într-un timp relativ scurt. Înțelegerea proceselor naturale și experiențele dobândite pot fi aplicate și în pădurile gospodărite.

Pe lângă alte informații culturale și de istorie locală, am vizitat și o pepinieră de dimensiuni foarte mici, a cărei importanță constă în faptul că se află aproape în întregime sub protecția unui arboret. Acest lucru înseamnă un microclimat mai echilibrat, o necesitate de irigare redusă și puieți adaptați la condițiile locale.

Gazdele noastre de această dată au fost domnul inginer Mihaly Sajerli, directorul Direcției Silvice Baia Mare, domnul inginer Ioan Chira, șeful Ocolului Silvic Strâmbu Băiuț, precum și dl. inginer Cornel Herța, specialistul responsabil cu cultura pădurilor în cadrul aceluiași ocol silvic. Le mulțumim lor și instituțiilor pe care le reprezintă, pentru programele organizate!

Trebuie să menționăm în mod special că accesul într-o pădure naturală seculară, din categoria celor virgine sau cvasivirgene reprezintă o adevărată provocare. Gazda noastră a rezolvat și această problemă cu ajutorul unor vehicule de teren și al unor camioane cu platformă; ba mai mult, după excursia pe teren, am primit chiar și un prânz din partea gazdelor.

Ziua a patra – Exploatarea și gestionarea pădurilor cu ajutorul unei căi ferate cu ecartament îngust

A patra zi a vizitei de studiu a avut ca temă aspectele legate de istoria industrială și de natură economică-administrativă. Studenții noștri au vizitat singura cale ferată cu ecartament îngust din România care deservește și astăzi activitățile de exploatări forestiere. Linia ferată este în proprietatea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. Gazda noastră, Ocolul Silvic Vișeu, ne-a oferit o perspectivă asupra detaliilor de exploatare a căii ferate.

Capătul de linie al căii ferate este un centru de sortare. Activitatea desfășurată aici a fost, de asemenea, prezentată.

De-a lungul întregii lungimi a văii Vaser se află sedii de cantoane silvice și pepiniere. Prezentări mai detaliate privind anumite teme de specialitate au avut loc în astfel de locații.

Domnul inginer Mihály Sájerli, directorul Direcției Silvice Baia Mare, a însoțit echipa noastră și în această zi, iar instituția ne-a asigurat chiar și cazare și masă pentru noapte. Suntem foarte recunoscători pentru întregul program al săptămânii. Mulțumim din suflet!

Ziua a cincea – Mocănița și drumul spre acasă

Etapa finală a celei de-a patra zile a vizitei de studiu s-a încheiat la aproximativ 20 km depărtare de ultima stație care este deschis turiștilor, într-un complex care oferă și servicii de ospitalitate, aflat în proprietatea Direcției Silvice Baia Mare. De aici, drumul de întoarcere a putut fi efectuat abia a doua zi, și din motive legate de adaptarea la traficul feroviar. Partea profesională a constat din nou în prezentarea unei pepiniere și în sintetizarea experiențelor săptămânii, iar după un mic dejun copios – asigurat tot de gazdele noastre – a urmat întoarcerea cu trenul la Vișeul de Sus, apoi cu autocarul la Sfântu Gheorghe.

Semnificația vizitei de studiu

Această vizită de studiu nu numai că a asigurat dezvoltarea profesională a studenților, ci le-a oferit și posibilitatea:

• de a obține o perspectivă mai aprofundată asupra provocărilor legate de gestionarea pădurilor;
• de a stabili legături cu subunitățile Direcției Silvice Baia Mare, inclusiv în vederea efectuării unor stagii de practică obligatorii în cadrul programului de studii;
• să se bucure de experiențe culturale;
• să învețe împreună din natură – pe teren, în mijlocul unor provocări reale.

Această vizită de studiu s-a realizat prin intermediul Fundației LAM Ilieni, cu susținerea Uniunii Democrate Maghiare din România, al Fundației Communitas și Universității Sapientia, Facultatea din Sfântu Gheorghe. Pe această cale dorim să mulțumim susținătorilor noștri fără de care implementarea nu ar fi fost posibilă. 

Conf. univ. dr. ing. Attila FARKAS

Responsabil program de studiu silvicultură